Fotografia cea mai dramatica din istorie!
6 comentarii. Tu ce zici? | 886 vizualizari | Trimite acest articol pe e-mail
Aceasta fotografie a castigat Premiul Pulitzer. Fotograful se numeste Kevin Carter, un sudamerican nascut in 1960, cu doi ani inainte ca Nelson Mandela sa isi inceapa ispasirea celor 27 de ani de inchisoare.
Si-a inceput cariera in 1984 cand satele din apropierea oraselor mari precum Soweto ce se afla in apropierea Johanesburgului. A fost prezent si la iesirea lui Nelson Mandela din puscarie in 1990 si a tinut camera de fotografiat in mana si in timpul celor 4 ani ai procesului de pace, ani foarte grei pentru Africa de Sud, ani plini de o violenta dusa la extrem. Fapt e ca dupa fiecare masacru Kevin Carter era acolo transpirat, cu geanta dupa umar si camera in mana.
Fotografia de mai sus a fost facuta in Sudan in martie 1993 cand era in vacanta. O fata aproape moarta de foame si un vultur in spatele ei… asteptand… In aprilie 1994 l-au chemat la New York pentru a-i inmana premiul Pulitzer (mai 1994). Castigase cea mai mare recunoastere in domeniu si totusi intrebarea “Si dupa? Ai ajutat fetita?” a inceput sa il urmareasca ca o fantoma.
Pe 27 iulie 1994, la exact 3 luni dupa primele alegeri democratice din istoria tarii sale, Carter a parcat masina pe malul unui rau unde mergea la joaca cand era mic, cu mult inainte sa inceapa sa inteleaga ce inseamna apartheid, suferinta si injustitia si s-a sinucis.



Si-a meritat soarta. Nu o data am ramas uimit de cruzimea acestor cameramani, fotografi, care in goana dupa senzational, uita ca sunt oameni si ca cei pe care ii filmeaza au nevoie de ajutor. Am intiparita in minte o scena in care un barbat ardea, dupa o explozie, si cameramanul filmu, exclamand “godd stuff, good stuff”. Asa ca, good stuff ca a murit. La mai mare.
Analizand si invers… ce putea sa ii mai faca? Daca ii dadea de mancare murea aproape instantaneu cred. Si ca acel copil mai erau probabil zeci de mii. Asa ai aflat si tu prin ce a trecut Africa de Sud.
E foarte usor sa vorbesti cu burta plina, cu un acoperis deasupra capului, cu un job, cu o situatie materiala, cu o pozitie sociala. Adunate, toate aceste cuvinte pentru acesti oameni reprezinta o limba straina la al carui manual nu vor avea acces niciodata.
Asta mi se pare mai crunt decat moartea unei fetite. Imposibilitatea unor oameni de a avea, nu zic oportunitatile pe care le-am avut eu in viata, dreptul la un trai decent intr-un secol in care Paris Hilton da moda cu ochelarii imensi cat fata, ochelari pe care plateste cateva sute de $. Din restul de la benzina.
cand am primit pe mail poza asta prima data, se spunea ca exista o tabara speciala de ajutor la mai putin de 1km. cum n-am fost acolo, nu stiu cat e de adevarat. dar daca putea sa ajute si nici macar n-a incercat?
si cand te gandesti ca abia uitasem poza asta! X-(
Costi, stii povestea cu stele de mare? La un reflux, s-au strans pe mal mii de stele de mare. Si o fata alerga pe tarm si le arunca in apa. CIneva a intrebat-o:
- De ce te chinui, oricum nu mai conteaza, majoritatea vor muri?
Raspunsul?
- CONTEAZA PENTRU CELE PE CARE LE ARUNC INAPOI.
Nu trebuie sa ajuti un continent. Trebuie sa ajuti UN OM. Nu lua asupra ta povara omenirii, ia povara unui suflet. PENTRU EL VA CONTA.
Stiu ca suna a evanghelism ce spun, dar este adevarat, real, si absolut aplicabil
ma scuzati ca va dezamagesc. aceasta fotografie a fost un pur noroc al fotografului, care a surprins copilul lasat nesupravegheat in timp ce mama lui statea la coada la un camion cui ajutoare din apropiere. Tragedia acestor copii care mor de foame nu este mai mica, iar poza ilusteaza perfect o realitate, dar in acestcaz nu ammurit nici un copil (in momentul ala) , nu era singur si nu a ramas acolo.
conteaza prea putin insa, e clara ilustrare a ideii ca o imagine spune o mie de cuvinte. ce cuvinte spune, depinde de fiecare.
marie jeanne’s last blog post..Life is uncertain
Povestea lui Kevin Carter, aici:
http://eyeswideshut.ro/2008/07/07/omul-care-a-vazut-prea-multe/